Si trova qui:

Pitla storia de S.Cristina (ladino)

10. – 12. Centené:

Tres sbuscamënc nasc tla prima nëidies i mejes de S. Crestina; l se trata de paurs che muessa dé jù na pert de si davanies (dant al dut roba che crësc tla natura "Naturalien") ai vëesculi de Freising y de Augsburg, davia che chisc paures ova pu giapà propi da chisc vësculi la lizënza de unì tló. L luech de runcaudie (che vën dal latin roncare) lecorda scialdi tlèr che l ie unì sbuscà dan fé su cësa y tublà. Plu tert ie pona unic i grofs da Sacun y chëi di Wolkenstein a cumandé.

L prim documënt ufiziel ulache l vën dant per l prim iede l inuem de Gherdëina ie de ntëur l’ann 999, canche n grof Otto de Andechs ti scinca al vëscul Gottschalk de Freising plu puscions, danter l’auter nce l "forestum ad gredine I ".

Scumenciamënt dl 12. Centené:

Tl luech ulache l ie aldidancuei la «cësa dl meune" (sun plaza de dlieja; ressaneda dal prim partimënt nsù l’ann 1990) dessel vester stat na capela benedida al inuem de S.Crestina.

1277:

L prim iede ven numinà nosc luech ufizialmenter te n "Urbar": "Huba ad Sanctam Christinam, alias Altmösmer".

1342:

L vën nunzià per l prim iede la fabriga de na dlieja romaniga fata da n cër "Meister Gross"; nfin aldidancuei se à mantenì l ciampanil de mur cun si biei bancons. (L tët dl ciampanil, che udon aldidancuei ie sambenzenza ruvà leprò scialdi do.)

1411:

L vën stiftà n benefiziat per l furmescere.

1416:

La cheum porta l inuem de "sand Christein".

1418:

Santa Crestina deventa la senta dla "curazia Gherdeina" (che depënd dala pluania de Laion) y l preve che tuva tló a se cruzië dl bën dl’anes de duc i abitanc de Gherdëina y nce de Colfosch (Colfosch fajova ntlëuta pert dla suneria di Wolkenstein y tucova percël pro Sëlva). Nteressant ie tlo n documënt da ntlëuta che disc che l pluan da Laion fova ubligà a mandé te Gherdëina (y ntlëuta ulova chël dì a S. Crestina!) n preve c he savova da rujené gherdëina y tudësch.
Bele plan se à pona un n luech ndolauter destacà dala gran curazia de Gherdëina deventan nscila nstësses curazies:
dl 1516 Colfosch, dl 1655 Urtijëi y dl’ann 1697 Bula. Mpermò l’ann 1735 ie Sëlva deventeda n benefiziat (che dependòva da Santa Crestina). Nteressant iel nce che mpermó l’ann 1902 se à Gherdëina destaci dala pluania de Laion canche Urtijëi ie deventeda pluania. Santa Crestina ie deventeda pluania mpermò l’ann 1922.

1420:

La dlieja vën benedida a unër de doi sanc: Sant’Antuene dal purcel y Santa Crestina de Bolsena.

1443:

Ai 13 de nuvëmber de chësc ann giapa S. Crestina n preve per si cont.

1478:

L vën benedì l presbitere nuef cun si pur ton spiz tl stil gotich.

16. Centené:

Coche l fova ntlëuta usanza ti vën nce ala dlieja de S. Crestina fabricà prò na capela dai osc. Chesta , fata sambënzënza tl stil de si tëmp, baroch, vën benedida ai 15 de juni 1518.
La dlieja de S. Crestina ie architetonicamënter dastramp nteressanta, davia che n possa ancunté duc i stii de majera mpurtanza , dal stil romanich a chël gotich y inant su nchin a chël baroch. Mònce tl stil rococo ie da iel unì fat zeche, y plu avisa i trëi depënc a fresch ntëur ciampanil, che rapresentea la Stazions.

1641:

Freiherr Engelhard Dietrich von Wolkenstein se fej fé n ciastel per unì a sté d’instá, davia che l jiva da mac gën a ciacia. L’ciastel univa tlamà "ciastel Gherdëina", ma davia che ël ova lascià fé ntëur via plu lec (n dij che l ne n dëssa vester stac da diesc a dodesc) per zidlé pësc de uni sort, univa chësc ciastel mé plu tlamà "Fischburg" (ciastel dai pësc).

1645 – 1646:

Te chisc doi ani ie bonamënter unida restrutureda sciche toca sibes la dlieja che nce la calonia. Documentà ie l muradëur: Andreas Valgoi, muradëur a Tluses. Te chësta ucajion fòvel nchinamei unì cherdà adalerch per cunsëies l cunesciù archhitet Jakob Delai. (Savon che la familia Delai à fabricà l nëubl palaz mercantil a Bulsan, à laurà pea pra l Dom de Persenon y a Neustift, à fabricà la Elisabethkirche tl Seterzinger Moos y Sankt Margarethen a Sterzing, la Liebrauenkirche sun Jeun, la Heilig-Grab-Kirche sul Virgl pra Bulsan y mo truepa autres.)
Tla dlieja renuveda fòvel unì metù ite n bel autere nuef, fat da bera Christian Trebinger (tlamà nce bera Christl de Trëbe, prim gran scultëur te Gherdëina !).

1674:

Santa Crestina devënta curazia.

1690:

La chemun vën destacheda dala suneria de Gufidaun (cumandeda dla 1619 mpò dai Freiherren von Wolkenstein – Trostburg) y metuda pro chëla de Ciastel, giapan nscì na aministrazion autonoma.

1749:

Dò belau 20 ani de lëures fac pro la dlieja (ngrandimënt dla dlieja nstëssa y pitli auteresc nueves, bonamënter de Dominikus Vinatzer (dla gran dinastia di scultëures Vinatzer), ruva adalerch l vëscul Leopold von Spaur a la benedì ora da nuef. Nteressant iël tló povester junté leprò che la doi statues de San Piere y San Paul, che ie aldidancuei a man drëta y a man ciancia dla gran autere, fajova dessegur pert di auteresc de Dominikus Vinatzer (*1666 +1739) y de si mut Kassian Melchior (*1710 + 1789).

1834:

Sun plaza de dlieja vëniel fabricheda la prima scola a S. Crestina. Te chësc fabricat giapa lerch nce n cuatier per l mëune y per l urgrister. Sëuraprò fova chësta nce la cësa de chemun cun si ufizies y majon per la sentedes. Chësta cësa ie reseda la sënta de chemun nchin l ann 1970. Aldidancuei, y plu avisa dal 1989, ie tló laite la bibliotech y n pitl local cun cësadafuech per i jëuni.

1840:

Seniëur curat martin Runggaldier se cruzia che l vënie ngrandida la dlieja, deventeda ntant true massa pitla. La dlieja vën slungeda (bonamënter dla lunghëza dla porica) y nce slargeda. Da una y l’autra pert ie unida junteda prò na naveda dla lunghëza de duta la dlieja (ulache l ie i pitli sestli y n va a pista). Pludessegur à ntlëuta messé uní zareda jù la capela dla fraternità dla madona di Abeti, che dëssa vester stata daujin ala dlieja da ntlëuta.

1845:

Do che n ova finà i gran lëures de ngrandimënt dla dlieja ie unì a Santa Crestina l vëscul de Trënt, Sen. Johann Nepomuk von Tschiderer, a benedì ora da nuef la dlieja.

1856:

N ucajion dla giaurida dl stradon nuef da Pruca ite vëniel nunzià per l prim iede ufizialmënter la mujiga de S. Crestina. Segur iel che a S. Crestina fòvel ntlëuta bele n cor de dlieja cun orchestre, ma l ne n ie mo nia stat mesum abiné ora da can.

1871:

L curat Sen. Martin Runggaldier arjonj che l vënie finalmënter scumencià a fé l "spedel". L grunt per fe chesc garn fabricat ie unì scincà propi a cundizion che l muessa vester zeche de publich che va a bën de duc!

1874:

S. Crestina giapa n si ufizie dala posta (K.K. Postamt).

1882:

Gran eghes fesc su truep danesc a S. Crestina. Per rengrazie che degni a messé murì vëniel fata na pitla pelda sun Plesdinaz (sot al luech de La Creusc).

1885:

Tla cësa da Dosses vën giaurida la scola per l ziplé. (Cun desplajei vën cësta bele stluta do doi ani.)

1888:

La liea da mont tudëscia y dl’ Austria (Deutsch- Österreichischer Alpenverein) fej su la hitia te ncisles ti dajan l inuem de « Regensburgerhütte » per fé lecurdé da ulache ie unides la persones che se à cruzià de fé sù chësta hitia.

1898:

L vën metda su la grupa de destudafuech.

1906:

Sun Plan da Tieja vëniel fat per S. Crestina y Sëlva la scola per l ziplé.

1912:

N scumëncia a fabriché la scola nueva. Chësc gran fabricat, scialdi da snait per chei ani, à mpermò pudù unì finà defin do la prima gran viera. Bera Luis de Lorp mé à cuntà che ël se lecorda mò avisa coche ntan la viera univel tacà sù sun i puenc nteur scola via saudeies rusc che ne fajova nia bontà y ne laurova nia aslune assé a fé la ferata da Tluses nchin te Plan, che passova pu iust do scola via. A chisc puere perjunieres ti univel ciulà la mans do l spinel via y pona trac su sun i puenc iust tan insù che i ne dajova nia plu sëura cun la pizes di piesc.
Sce a n valguni ti savova ntlëuta l fabricat true massa grat – uemes de chemun messova se lascé cuiné che l ie ben massa de pertendù ulëi meter su na "Università" a S. Crestina – pona pòssen sën zënzauter dì che l ie stat na gran fortuna che n à proietà y fat la scola escila, ti pitan for lerch a duc i sculeies, nce ti ani 60, canche l ne n fova plu de 200!
N auter fat de gran nteres ie che per fé la scola àn petlà scioldi nce dala populazion, metan a jì na gran lotteria.

1915:

Nfin a chësc ann ova nce S.Crestina si cumpania di scizri. Scialdi nteressant iel tlo da di che la bandiera di scizri ova messé sparì ntan l tëmp dl fascism y che n la à abineda mpermò i ani 80. Sën iëla inò cumededa y fata su da nuef y possa unì purteda nteur canche l ie la prucescions.

1924:

Te scola bas ite vëniel metù a ji na scolina.

1952:

L vën metù a jì la prima canalisazion dal’ega da bever. N droch sun plaza de dlieja cun na bela scultura de Piazza de Cudan le corda chësc gran avenimënt da ntlëuta.

1968:

Na grupa de uemes se à metù adum y realisà cun l aiut y bënulëi dla majera pert dla populazion n forma privata, sambenzënza giapan nce cuntribuc dala man publica y nce dala « Stille Hilfe », n bel fabricat nuef me per la scolina, ti pitan lerch a doi sezions per n majim de 50 mutons y mutans.
L ann 1992 ie chësc fabricat unì dunà a la chemun cun la cundizion che l reste for n fabricat per la scolina.

1970:

Gherdëina mët a jì i campionac dl mont de schi alpin.
Per chësta ucajion iesen boni de realisé nce truepa nfrastrutures nueves te Gherdëina.
S. Crestina giapa na cësa de chemun nueva cun na blota sala per majera manifestazions.
Bas ite giapa nce l cor y la mujiga na bela sala per la proves.

1973:

A S. Crestina vëniel giaurida na Scola Mesana. Nchin sën fova cër duc y sculeies sfurzei a ji a Urtijei tla Mesana, ma ajache ilò ne fòvel nia plu lerch assé, ova S. Crestina mussù abiné te curt tëmp na soluzion. Riesc àn pensà de nuzé l vedl spedel, davia che puec ani dant se n fòva jites la munighes y a chëla moda òven messé dé su chesta nfrastrutura de gran mpurtanza.

1980:

Sun porica de dlieja vën fabricà n orgun nuef. Fat à l orgun Paolo Ciresa de Tesero tla Val de Flëm, depënt l à Silvio Senoner da Rijeda.

1981:

I destudafuech, che nchin sen fova te scola bas ite, giapa na sala nueva y plu adateda te n fabricat nuef dlongia scola.

1982:

Nce a S. Crestina ven fabricheda na bela cësa per l sport, ulache dantaldut la scoles po’ finalmënter tenì si ëures de ginastiga coche se damanda n nseniamënt atuel, ma ulache nce duta l’autra lies po’ fé si atività de sport.

1986:

La dlieja vën restrutureda sciche toca dedit ora. I depënc resta i medemi da dant, ma l ti vën jit do seuradut. Te chesta ucajion veniel nce metu ite n autere populer nuef y doi pulc per la letures. I biei leures de bront ie dl direteur dla scola d'ert Martin Demetz.

1987:

Ntan la restruturazion dl ciampanil sauta ora la vedla data 1525, sot a n pitl bancon dlongia la VII stazion. L ne n ie mo nia stat mesum abiné ora a ciche se referesc chesta data.

1990:

Te Ncisles vën teuta su miec l’ega da bever. Te chesta ucajion vëniel fat ora te ti auté via ala chemun de Sëlva 4 litri al secund.
Per ti tò l gran druch al’ega dan che la ruve ti reservars sëura Tlusel, veniel fat na zentrela dal strom. Chesta ie una dla pueces ulache l vën adurveda l’ega da bever, ma per la cualità dl’ega ne à chësc nia da n dì y per la chemun iel mò na pitla funtana de finanziamënt sëuraprò.

1995:

S. Crestina giapa n bel ciamp dal sport allergia, cun n ciamp reruler per l juech dla codla y n mplant per l atletica lesiera.
For l medem ann giapa nce i destudafuech na senta nueva, che do relativamënter puec ani fova bele deventeda massa pitla. Chësta senta vën fata danter la Chemun y la senta nueva dla Cassa Raiffeisen, y nce paieda n gran pert da chësta. Tlo iel sen scialdi plu lerch per i auti y nce na blota sala per pudei tenì reunions y nseniamënt per la furmazion che i destudafuech adrova. L majer utl ie dessegur chël de vester sun stradon.

1996:

La scola elementera vën ressaneda y ngrandida.

2000:

La scolina, deventeda massa pitla y nia plu cis adateda ai tëmps de aldidancuei, vën ressaneda y ngrandida. Da moinla à lerch trëi sezions.